Skip to content

Posts from the ‘armatura’ Category

9
Feb

Greutatea fier betonului

greutatea fier betonuluiGreutatea fier betonului este necesar sa o cunoastem deoarece la orice lucrare, atunci cand se face o oferta de pret atat pentru materiale cat si pentru manopera, unitatea de masura pentru fierul beton se face in kilograme. De aceea, in acest articol voi prezenta cateva tabele cu masa fier-betonului: plase sudate, OB – otel beton neted si PC – otel-beton cu profil periodic.

Dimensiunile plaselor sudate

Diametru bara(mm)Ochiuri(mm)Lungime(mm)
4100 x 100200 x 5000
52150 x 5000
6150 x 1502000 x 600
7,1200 x 2002150 x 6000
82450 x 6000

Greutatea fier betonului la plasele sudate cu ochiuri de 100 x 100, calitate otel: OB37

Diametru barei (mm)Greutate panou(kg/buc)Dimensiuni panou(Lxl)
4205×2
531,165×2
644,935×2
7,162,885×2
879,915×2
4246×2
537,396×2
653,956×2
7,175,536×2
896,286×2
421,55×2,15
533,55×2,15
648,35×2,15
7,167,65×2,15
885,95×2,15
425,86×2,15
540,26×2,15
658,06×2,15
7,181,26×2,15
8103,56×2,15
545,76×2,45
665,96×2,45
7,192,46×2,45
8117,36×2,45

Greutatea fier betonului OB: otel beton neted

Diametru nominal (mm)Greutate (kg/m)
60,222
80,395
100,617
120,888
141,210
161,580
181,990
202,470
222,984
253,850
284,840
305,550
326,310
367,990
409,860

Greutatea fier betonului PC: profil periodic

Diametru nominal(mm)Greutate(kg/m)Diam total miez si inalt, nervurilor longit(mm)diametru miez(mm)
80,3959,207,70
100,61711,609,60
120,88814,0011,50
141,21016,0013,50
161,58018,5015,50
181,99020,4017,40
202,46022,4019,40
222,98024,4021,40
253,85027,4024,40
284,84031,3027,30
326,31035,0031,00
367,99040,2035,20
409,87044,3039,30

Sper sa va fie de folos aceste tabele, pretul pentru confectionat si montat armatura este la OB 1,41lei/kg iar la PC 1,70 lei/kg, preturi cu care lucrez eu in orice localitate din tara. Pentru alte informatii va stau cu placere la dispozitie la rubrica “Formularul de contact“.

like fb
21
Oct

Armatura

Armatura elementelor din beton armat este format din doua parti: armatura longitudinala si armatura transversala. Armatura longitudinala are rolul principal de sustinere si se determina prin calcule de catre inginer, in functie de sarcina.

armatura

fig.01;
1 armatura longitudinala (principala)
2 armatura distantier
3 carlige (in cazul armaturilor cu bara riflata nu avem nevoie de carlige)

Aceasta este completata de asa-numita armatura de constructii. La placile de beton armat, armatura longitudinala este completata cu bara de distributie (fig.01). La grinzi, armatura se monteaza in asa fel incat, impreuna cu armatura portanta de sarcina, in fiecare sectiune sa existe macar doua bare atat in partea de jos cat si in partea de sus (fig. 02).

grinda de sustinere

fig.02;
1 armatura longitudinala (principala) (bara dreapta)
2 armatura longitudinala cu forma indoita
3 etriere

La stalpi si la grinzi armaturile longitudinale trebuie completate cu armaturi transversale (etriere). Etrierul fixeaza armatura longitudinala si preia sarcina datorata tensiunii de forfecare.

Pentru transmiterea tensiunii de forfecare, etrierele se completeaza cu asa-numite forme indoite; armatura de otel longitudinala este astfel indoita incat aceasta va fi condusa din partea de sus in partea de jos (fig. 03).

armatura

fig.03; Armatura longitudinala de otel cu forma indoita

Pregatirea si montarea acestora necesita foarte multa munca de aceea, astazi aceasta solutie se aplica tot mai rar in special din partea meseriasilor (sunt unii care se cred mai despeti decat inginerul).

Fiecare bucata de otel-beton trebuie sa fie perfect acoperita de beton, pentru ca acesta sa protejeze otelul de coroziune. Pentru ca protectia contra coroziunii sa fie perfecta, stratul de acoperire din beton trebuie sa aiba o grosime minima. Grosimea recomandata trebuie respectata atat in cazul armaturii longitudinale cat si a celei de constructie si transversale.

stratul de acoperire a armaturii in mediu uscat, neagresiv

fig. 04; stratul de acoperire a armaturii in mediu uscat, neagresiv

In structurile de beton armat monolitice, cea mai mica grosime a stratului acoperitor este de 20 mm in interiorul constructiei, aceasta, in conditiile in care nu avem de-a face cu conditii negative ale mediului inconjurator. Intr-un mediu umed, agresiv, aceasta valoare este mai mare (25-50 mm) iar la fundatie 70 mm. Stratul care acopera armatura nu poate fi in nici un caz mai subtire decat diametrul armaturii principale de otel (fig.04).

 

Pentru alte informatii va stau cu placere la dispozitie si ma puteti contacta completand formularul de contact dar nu uita sa lasi un comentariu deoarece parerea ta conteaza.

like fb
8
Noi

Distantierii (suportii): clasificarea si rolul lor in armatura

Distantieri pentru armatura

Punerea in opera a armaturilor necesita pozitionarea lor corecta in cofraje, respectarea tolerantelor, imbinarea si innadirea acestora pentru betonul armat, toate acestea fiind asigurate pri distantieri sau suporti.

distantier pentru armatura

fig.01; distantier metalic

Clasificarea distantierilor

Prin distantieri pentru armatura (suporti) se inteleg toate mijloacele folosite, executate din beton, otel, masa plastica sau alte materiale care asigura pozitia armaturii la cotele prevazute in proiect. Suportii se impart dupa cateva criteri: materialul care il alcatuiesc, forma lor, modul de fixare, functia pe care o indeplinesc, tipul de element in care sunt folositi, etc.

Din punctul de vedere al materialului se disting:

  • suporti metalici (purici)

    distantier pentru armatura

    fig.02; distantier din vergea metalica

  • suporti din masa plastica
  • suporti din mortar de ciment
  • suporti din azbest-ciment

Suportii metalici:

  • distantieri (purici) care pot fi realizati din bucati mici de vergea de otel-beton (deseuri) taiate pentru placi la lungimi de 5-8cm, iar pentru grinzi aproximativ de latimea grinzii
  • distantieri (calareti) care folosesc la fixarea plaselor superioare; pot fi calareti simpli realizati pe santier sau calareti prefabricati
  • suporti continui care la fel ca si calaretii prefabricati folosesc la montarea plaselor superioare fiind produsi de unitati specializate.
distantier pentru armatura

fig.03; calareti metalici continui

 

distantier pentru armatura

fig.04; calareti metalici continui

Suporti din mortar de ciment

Suportii pot avea doua fire din otel moale recopt sau galvanizat pentru ancorajul de armatura (fig.05). Pentru a se reduce suprafata de contact cu cofrajul se poate alege o forma semisferica sau cilindrica. Dezavantajul acestor distantieri este ca raman aparenti si adesea pot absorbi uleiurile de decofrare.

distantier pentru armatura

fig.05, distantieri din mortar de ciment

 Distantieri din masa plastica :

  1. distantieri tip calareti pe care barele sunt prinse
  2. distantieri tip scaun pe care barele stau simplu rezemat si pot fi folositi si pentru bare incrucisate. In general, acesti tipi de calareti pot prelua sarcini mai mari
  3. distantieri tip rondela care sunt fixati de armatura prin presiunea axiala exercitata de rondela de plastic. Acesti suporti sunt in general mai putini robusti decat suportii tip calareti si se pot desface prin presare laterala. Sunt recomandati pentru armaturile verticale. Au avantajul ca prezinta o portiune redusa de contact cu cofrajul.
distantier pentru armatura

fig.06, suporti diferiti din masa plastica

Despre cum se armeaza o placa, grinda sau un stalp vom vorbi intr-un articol viitor.

Pentru alte informatii va stau cu placere la dispozitie si ma puteti contacta completand formularul de contact dar nu uita sa lasi un comentariu deoarece parerea ta conteaza.

like fb
15
Oct

Care si ce sunt de fapt otelurile pentru constructiile din beton armat

tipuri de otel beton

fig.04, Legarea etrierilor

Tendinta actuala este de a utiliza oteluri cu caracteristici de rezistenta cat mai inalte pentru a se face economie de fier, deoarece este cunoscut faptul ca utilizand un otel cu limita de curgere de 4 000 kgf/cm2 in loc de un otel cu limita de curgere de 2 000 kgf/cm2, se poate folosi teoretic pana la jumatatea din cantitatea de otel.

Tipuri de otel beton :

Pentru armarea elementelor de beton armat se utilizeaza:

  1. Otel beton laminat la cald cu profil neted sau profil periodic (STAS 438/1-79);
  2. Sarma trasa pentru beton cu profil neted sau profil periodic (STAS 438/2-74);
  3. Sarma moale de legat (STAS 889/76);
  4. Bi-otelul  (conform normei interne de întreprindere N.I. nr. 1979/4.II.1973 a C.P.M.B. – Centrala de Constructii Montaj – Bucuresti;
  5. Plase sudate uzinate pentru beton armat (conform catalogului de plase sudate pentru armarea betonului).

Domeniile de utilizare a otel beton armat:

Prin domenii de utilizare se intelege destinatia armaturilor in functie de tipul elementului de armare si de rolul armaturii in element. Simbolurile folosite pentru marci sunt urmatoarele:

  • OB = otel(O) – beton(B)
  • PC = otel profil periodic (P) – laminat la cald (C)
  • STNB = sarma (S) trasa (T) neteda (N) pentru beton (B)
  • STPB = sarma (S) trasa (T) periodica (P) pentru beton (B)
  • STB = sarma (S) trasa (T) recoapta (B) care devine moale prin incalzire (recoacere)
  • Bi-otelul (sau Bi-) inseamna otel-beton realizat din doua sarme care se sudeaza sub forma de scarita;

La plase sudate simbolurile au urmatoarea semnificatie:

  • G = plase sudate tipizate „de uz general”,
  • L = plase sudate tipizate „de lista”;
  • N = plase sudate „normalizate” ;
  • Q = plase sudate cu ochiuri patrate;
  • R = plase sudate cu ochiuri dreptunghiulare.

Cifrele care însotesc simbolurile reprezinta:
1)  La otelurile-beton laminate la cald rezistenta de rupere, în kgf/mm2
2)  La bi-otel diametrul barei, în zecimi de milimetru.
3)  La plase sudate aria sectiunii barelor longitudinale, în mm2/m.
Exemplele de notare se vor indica pe tipuri de oteluri.

Otel beton laminat la cald:

  1. Oteluri la care nu se garanteaza caracteristicile mecanice si anume otelul OB 00 si care se admite laminarea lui in bare numai pana in 12 mm, fiind destinat armaturii constructive care se precizeaza prin proiect;
  2. Oteluri la care se garanteaza caracteristicile mecanice si anume otelul OB 37, PC 52, PC 60, PC 90 care sunt destinate armaturilor de rezistenta ( cu exceptia otelului PC 90) care se folosesc si ca armatura pretensionata pentru armarea anumitor elemente din beton precomprimat.

Notarea otelurilor pe planuri se face prin indicarea produsului, diametrul notat cu simbolul Ø si tipul de otel beton.

Pentru alte informatii va stau cu placere la dispozitie si ma puteti contacta completand formularul de contact dar nu uita sa lasi un comentariu deoarece parerea ta conteaza.

like fb
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...